Începând cu data de 7 mai, Vaticanul se transformă în scena unui eveniment rar și profund secret: alegerea unui nou Suveran Pontif. Un număr de 133 de cardinali catolici se vor reuni în celebra Capelă Sixtină, unde, sub reguli stricte și în totală izolare, vor desemna succesorul Papei Francisc.
Fiecare participant va rosti un jurământ solemn pe Evanghelie, angajându-se să păstreze tăcerea absolută cu privire la orice detaliu legat de procedura votului. Această obligație se extinde și asupra personalului auxiliar, de la medici la angajații care asigură logistica. Toți promit o discreție totală și perpetuă.
Pentru a elimina orice breșă de securitate sau scurgere de informații, încăperile sunt minuțios verificate, iar Capela este echipată cu sisteme de bruiaj ce blochează toate formele de comunicare electronică.
„Vaticanul tratează cu maximă seriozitate izolarea în timpul conclavului”, afirmă John Allen, editor-șef al publicației Crux.
Izolare completă, fără excepții
Această măsură de izolare nu are doar scopul de a garanta confidențialitatea, ci și de a proteja procesul de influențe externe, manipulări sau tentative de spionaj. Toate dispozitivele electronice sunt confiscate la intrare, iar sursele media – fie ziare, televiziune sau radio – sunt complet interzise.
Până și ferestrele sunt sigilate pentru a împiedica orice contact vizual sau auditiv cu exteriorul. Comunicarea este complet întreruptă, cu excepția unor walkie-talkie folosite exclusiv în cazuri de urgență sau pentru anunțul oficial al alegerii noului Papă.
Încălcarea acestor reguli atrage sancțiuni severe, inclusiv excomunicarea, cea mai gravă pedeapsă în dreptul canonic.
Presiuni discrete și jocuri de culise
Înainte de începerea conclavului, atenția presei se concentrează asupra cardinalilor. Jurnaliștii umplu străzile Romei, iar localurile din apropierea Vaticanului devin locuri-cheie pentru obținerea de informații. Presa italiană a numit aceste interacțiuni informale „Cina cea de taină cu rigatoni”.
Se vehiculează numeroase nume și speculațiile curg din plin. Unii cardinali devin ținta criticilor, alții sunt promovați subtil de diverse publicații. De exemplu, cardinalul Pietro Parolin a fost acuzat de campanie mascată, în timp ce un clip cu cardinalul Luis Tagle interpretând un cântec al lui John Lennon a fost perceput ca o tentativă de ridiculizare.
Între timp, o carte recent lansată elogiază lideri conservatori, precum cardinalul Sarah, cunoscut pentru opoziția fermă față de avort și drepturile LGBTQ+.
O alegere cu implicații globale
Deși Vaticanul insistă asupra caracterului spiritual al acestui demers, realitatea este că alegerea unui nou Papă are și o profundă miză geopolitică. Suveranul Pontif conduce una dintre cele mai influente instituții religioase ale lumii, cu impact în domenii politice, sociale și morale.
Surse din interior spun că presiunile ideologice există, deși se manifestă discret.
„Sigur că există influențe și lobby, ca în orice proces electoral, dar nu sunt la vedere”, susține Ines San Martin, jurnalistă specializată în afacerile Vaticanului.
În dimineața de 7 mai, toți cardinalii trebuie să fie prezenți în Cetatea Vaticanului. De la acel moment, legătura cu lumea exterioară este complet întreruptă. Mulți dintre aceștia se cunosc abia în aceste zile, mai ales că Papa Francisc a numit cardinali din regiuni neobișnuite până acum. Tocmai aceste discuții față în față dinaintea votului pot schimba balanța.
„Adevărata influență vine din conversațiile directe dintre cardinali, nu din speculațiile publice”, afirmă John Allen.
Iar decizia finală – cine va fi următorul Papă – va avea reverberații nu doar asupra Bisericii Catolice, ci și în întreaga lume.
