Pe măsură ce se apropie jumătatea lunii iunie 2025, moment în care expiră mandatele a trei judecători de la Curtea Constituțională a României (CCR) – inclusiv cel al actualului președinte, Marian Enache – scena politică se tensionează tot mai mult. În acest context, desemnarea noilor membri capătă o miză deosebită, având în vedere rolul crucial al Curții în echilibrul dintre instituțiile statului și în validarea deciziilor legislative și guvernamentale.
Președintele țării pregătește o listă restrânsă de propuneri
Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat că a conturat o listă scurtă de candidați din care va selecta propunerea pentru funcția de judecător constituțional. Aceasta este una dintre cele trei nominalizări necesare, celelalte urmând a fi făcute de Camera Deputaților și Senat.
Chiar dacă nu a fost confirmat niciun nume oficial, surse politice sugerează că fostul magistrat Cristi Danileț se numără printre opțiunile avute în vedere. Cunoscut pentru opiniile sale reformatoare, Danileț ar putea reprezenta o alegere controversată, însă președintele a evitat să ofere detalii sau să confirme speculațiile.
Parlamentul pregătește o procedură accelerată
Sub presiunea termenului-limită, Legislativul ia în calcul organizarea unor ședințe extraordinare săptămâna viitoare. Comisiile juridice din ambele camere urmează să audieze candidații, iar votul final ar putea fi programat pentru cel târziu 13 iunie.
Această abordare rapidă este considerată esențială pentru a evita o eventuală criză de funcționare la nivelul CCR, cu atât mai mult cu cât instituția urmează să se pronunțe pe teme deosebit de sensibile în perioada următoare.
Negocieri intense pe scena politică
În timp ce președintele analizează opțiunile disponibile, partidele politice duc negocieri intense pentru a-și asigura influența în cadrul Curții. Surse apropiate procesului afirmă că UDMR ar putea propune unul dintre cei trei judecători, iar locul rezervat PSD-ului este încă în discuție, fiind disputat de mai mulți candidați cu profiluri juridice puternice.
„Discuțiile sunt în desfășurare, dar nu s-a ajuns încă la un consens final”, a declarat, sub protecția anonimatului, un reprezentant al unui partid parlamentar. Miza acestor numiri este uriașă, întrucât configurația viitoare a Curții ar putea influența semnificativ direcția deciziilor constituționale în anii ce vin.
Venituri considerabile pentru actualul președinte CCR
Un alt punct de controversă îl reprezintă remunerația generoasă a actualului președinte al CCR, Marian Enache. Acesta încasează lunar o pensie specială de aproximativ 64.000 de lei, la care se adaugă un salariu de circa 40.000 de lei, cumulând venituri lunare de peste 100.000 de lei.
În 2023, potrivit informațiilor disponibile, Enache a avut un venit anual de peste 1,1 milioane de lei, din salarii, pensii și indemnizații. În plus, primește o indemnizație specială din partea Camerei Deputaților în valoare de peste 80.000 de lei pe an.
Controverse privind accesul public la declarațiile de avere
Recent, CCR a adoptat o decizie controversată care restricționează accesul public la declarațiile de avere ale anumitor funcționari și ale membrilor familiilor acestora. Conform noii reglementări, anumite venituri – inclusiv cele ale soției președintelui CCR, care este medic și cadru universitar – nu vor mai fi vizibile în declarațiile publice.
În 2023, aceasta a obținut venituri de aproximativ 320.000 de lei din activități profesionale. Noua decizie a Curții a stârnit critici dure din partea organizațiilor civice care susțin transparența și dreptul publicului la informare.
CCR – arbitru esențial al echilibrului democratic
Curtea Constituțională are un rol-cheie în garantarea respectării Constituției și în menținerea echilibrului între puterile statului. Într-un climat politic volatil și cu alegeri la orizont, componența Curții poate influența decizii majore, de la reformele judiciare până la modul de aplicare a legilor electorale.
Numirile din acest an ar putea înclina balanța în favoarea unei viziuni sau alteia, motiv pentru care fiecare partid își joacă cu atenție cărțile, iar președintele are o responsabilitate majoră în a face o alegere echilibrată și legitimă.
Concluzie
În perioada următoare, toți ochii sunt ațintiți asupra Palatului Cotroceni și asupra Legislativului. Cu o listă scurtă pregătită, cu tratative intense în culisele Parlamentului și cu o societate civilă care cere transparență, procedura de desemnare a noilor judecători la CCR devine una dintre cele mai importante și disputate din ultimii ani.
Până la data-limită de 13 iunie, rămâne de văzut dacă se va contura o formulă de compromis care să asigure echilibru și profesionalism în componența Curții Constituționale.
