Recent, cardinalul american Robert Francis Prevost a fost ales în fruntea Bisericii Catolice, devenind cel de-al 267-lea Papă și alegând numele de Leon al XIV-lea. Alegerea sa reprezintă un moment cu totul remarcabil, fiind pentru prima dată când un cetățean al Statelor Unite accede la această poziție. Această decizie reflectă tot mai clar direcția globalizantă a Bisericii în secolul XXI.
Deși funcția papală are o însemnătate spirituală profundă pentru peste un miliard de credincioși, ea nu este însoțită de un salariu în sens convențional. Suveranul Pontif nu primește un venit lunar fix, deoarece toate nevoile sale – de la locuință și hrană, până la vestimentație, transport și protecție – sunt asigurate de Vatican. Această abordare subliniază angajamentul instituției față de sobrietate și viață modestă, în acord cu valorile creștine.
Ce compensație financiară ar putea primi Papa Leon al XIV-lea
Chiar dacă, teoretic, Papa ar putea beneficia de o alocație simbolică, estimată de unele surse în jurul sumei de 2.500 de euro pe lună, în practică, majoritatea Papei au ales să nu o încaseze. Resursele statului Vatican sunt folosite pentru a acoperi toate necesitățile zilnice ale Suveranului Pontif, oferindu-i libertatea de a se dedica în întregime misiunii sale religioase și diplomatice.
Pe fondul dificultăților economice recente, administrația Vaticanului a introdus măsuri de reducere a cheltuielilor. Printre acestea se numără înghețarea salariilor pentru episcopi – care primesc în jur de 3.000 de euro lunar – și limitarea altor costuri. În comparație, preoții din Roma au venituri medii de aproximativ 1.200 de euro pe lună, în timp ce membrii ordinelor religioase, precum călugării și călugărițele, nu primesc remunerație, ci trăiesc în totală dedicare față de comunitate și viața spirituală.
Vaticanul, deși este cel mai mic stat suveran din lume, își susține activitățile printr-un mix de donații, investiții și contribuții provenite de la biserici naționale. Cele mai consistente surse de finanțare provin din SUA, Germania și Italia. Cu toate acestea, în ultimii ani, Vaticanul a resimțit presiuni bugetare tot mai mari. În 2023, s-a înregistrat un deficit de peste 80 de milioane de euro, determinat în mare parte de scăderea veniturilor din turism și donații, pe fondul efectelor prelungite ale pandemiei.
